Cum recunoaștem persoanele pasiv-agresive

Actele de violență sunt ușor de recunoscut în viața de zi cu zi. Primirea unei palme peste față sau lansarea unei rachete sunt forme clare de agresivitate, care nu lasă vreo urmă de îndoială. Există însă un văr îndepărtat, mai mic, al acestei răutăți, o formă de agresivitate subtilă și ambiguă, care este mai greu de recunoscut, agresivitatea pasivă.

Cum recunoaștem persoanele pasiv-agresive Cum recunoaștem persoanele pasiv-agresive Cum recunoaștem persoanele pasiv-agresive
Viata
PUB

De multe ori, nu suntem siguri de intențiile celor din jur. E posibil să vedem atitudinea pasiv-agresivă în colegul competitiv care nu ne confruntă direct, dar „din greșeală” face ceva împotriva noastră. O vedem în partenerul care de obicei e punctual, dar când vine vorba să meargă la filmul care nu e ales de el, durează o veșnicie să plece din casă. Uneori este o explicație inocentă, dar de cele mai multe ori, nu este, iar chiar cei care au comportament pasiv-agresiv nu realizeză atitudinea lor, relatează The Time.

Agresivitatea pasivă este mai mult decât o mânie mascată. Psihologii au opinii diferite față de tulburări precum narcisimul sau paranoia, dar cu toții sunt de acord cu simptomele agresiunii pasive. Iată care sunt acestea:

1. Lăsarea lucrurilor neterminate. Pasiv-agresivul este campion la treburile „aproape” terminate. De exemplu, spală doar o parte din vase sau din rufe sau alte treburi care au legătură, în cazul acesta, cu curățarea casei. Aceasta este o strategie, care are legătură cu lenea, prin care pasiv-agresivul semnalizează celorlalți resentimentul că trebuie să facă acele treburi.

2. Pasiv-agresivul întârzie. Dacă nu vor să meargă la o întâlnire cu prietenii sau se simt obligați să fie acolo, ei vor accepta invitația, însă vor ajunge cu mare întârziere. Când vor ajunge, ar putea avea o atitudine de genul „Sunteți deja aici cu toții?”. Comportamentul acesta este deliberat rareori, de cele mai multe ori nu este gândit.

3. Non-complimentele. Complimentele sunt ușoare și ne înseninează ziua. Acestea sunt niște exemple de complimente reușite: „Frumoasă tunosoare!” sau „Minunată supă”. Iar acestea sunt exemple ale unor complimente mai puțin reușite: „Frumoasă tunsoare- așa eram și eu tuns în liceu” sau „Minunată supă – nici n-am apucat să gust tot coriandrul acela”. De obicei complimentele vin dintr-un fel de competivitate în cazul pasiv-agresivirilor. Dacă nu sunteți sigur ce tip de compliment primiți, fiți atenți la răspunsul vostru: dacă primul instinct este să spuneți „mulțumesc”, cel mai probabil complimentul a fost unul reușit. Dacă simțiți nevoia să părăsiți camera imediat, probabil aveți de-a face cu o pasiv-agresiv.

4. Liniștea. Atunci când pasiv-agresivul este supărat pe o persoană, strategia lui va fi să nu vorbească cu acea persoană. Tăcerea spune multe în anumite cazuri. Deși pare că astfel este evitată o ceartă, de fapt este provocată una - lipsa comunicării amplificând de fapt conflictul.

5. Dorințele nostalgice. „Dacă ai putea să termini proiectul acela până miercuri, ar fi minunat, dar presupun că va trebui să aștept până vineri” - dacă sună a ceva ce ați mai auzit până acum, e foarte probabil să fi avut de-a face un pasiv-agresiv. Obiectivul lor este să transmită o idee, după care să o renege, totuși punând povara pe umerii tăi de face sau nu acel proiect până miercuri.

6. Sabotajul. Nu sunt greu de deosebit personajele negative din filme. Sunt cei care taie frânele mașinii eroului din film sau strecoară viruși în calculator. Pasiv-agresivii nu ajung atât de departe, dar ne putem da seama de unde se inspiră. Un coleg de muncă care are un astfel de comportament ar putea „uita” să ne anunțe de termenul limită când trebuie predat un proiect, decât cu o zi înainte.

7. Insulta deghizată. Contractul social în baza căruia trăim cu toții are o clauză specială adăugată de pasiv-agresivi doar pentru ei. De obicei vine sub forma clauzei „dar”, de exemplu „Nu vreau să par rău, dar...”, „Sper să nu crezi că sunt insensibil, dar...”, „Nu vreau să judec, dar...”, după care urmează ceva răutăcios, insensibil sau o prejudecată. O altă formă de insultă deghizată, dar care măcar este sinceră, poate începe așa: „ O să urăști asta, dar...”.

Dacă observați acest tipar în anumite persoane din jurul vostru, e foarte posibil să aveți de-a face cu un pasiv-agresor. Ce e de făcut? Trebuie să le răspundeți, să stabiliți niște limite clare și dacă situația nu se îmbunătățește, să vă îndepărtați de acea persoană.

Dacă pasiv-agresorul sunteți dumneavoastă, puteți începe prin a evita comportamentele enumerate mai sus. Dacă e prea mult de muncă, puteți apela de asemenea la ajutorul unui psiholog.

PUB
Da-ne un like pe FACEBOOK